Hai sa ne jucam.

In jos

Hai sa ne jucam.

Mesaj Scris de xAkira la data de 9/11/2013, 14:40

Se putea sa nu trec EU pe aici ca sa-mi arat minunatul ( singurul si ciudatul ) meu talent la scris?

Titlu: Hai sa ne jucam.
Gen(uri): Horror ( cel putin asa se vrea a fi...) mister si ... nu mai stiu.

Lucrurile au decurs exact asa:

EA si EL s-au intalnit.

EL s-a hotarat sa aiba grija de EA.

EA a devenit EL dupa ce a lasat-o singura.

Mai departe este pura poezie. O poezie ce nu este menita celor slabi de inger.



Capitolul 1: Happy Birthday Hioshi.


- JACK! Hai sa jucam carti! strig prin casa goala, dar ca de obicei nu-mi raspunde nimeni.

 M-am tolanit pe canapeaua minuscula din asa zis-ul living si am inceput sa ma joc singura cu cartile. Au trecut deja 2 luni de cand Jack s-a facut nevazut din micuta noastra casuta. Desi a trecut atata timp, eu chiar nu ma pot obisnuii sa nu apara pe neasteptate atunci cand il strig si sa ma sperie.

 Il cunosc pe Jack de cand aveam 10 ani si m-a luat cu el departe de locul unde am copilarit, departe de toate greutatile pe care le duceam. De atunci m-a invatat tot ce stie, iar eu mi-am insusit constincioasa toate lectiile predate.

M-am ridicat cu sila de pe canapea si m-am dus la micul frigider de langa perete. Am inceput sa-mi recapitulez regulile invatate, in timp ce cotrobaiam prin el.

1. Cauta locul cu atentie.

In frigider ar trebui sa fie mancare.

2. Fi silentioasa, nu vrei sa te auda cineva.

O conserva veche de ton care mucegaise, se imprastie pe podea cu un sunet scarbos.

3. Nu te descuraja usor.

Am aruncat niste branza veche pe jos.

4. Ai grija sa nu te vada nimeni.

In sfarsit o doza cu cola ascunsa in spatele unei cutii plina cu lapte verde si intarit.

5. Distreaza-te. Si ai grija sa lasi cat mai multe urme.

Am mai aruncat o privirea la mancarea aruncata pe jos, care imprastia un miros destul de ciudat si m-am intors pe canapea cu o carte in poala, dand cola pe gat din cateva inghitituri.

 De obicei Jack facea dezastrul in casa si eu trebuia sa-l cert si sa-i dau cu o matura in cap ca sa ma ajute sa curat. Dar de cand a plecat mi-am dat seama de ce nu se deranaj cu curatenia. NU este necesara! Oricum o sa plec si eu in curand.

 O adolescenta de 16 ani nu mai poate locui intr-o camera patrata cu o prelungire minuscula prea mult. Inainte Jack locuia singur intr-o camera de 4x4 metri, dar cand am facut 13 ani, a construit inca o camera, micuta, dar perfecta pentru o fata sa se schimbe fara sa-si dea colegul de casa afara pe usa. Cum isi dau femeile batrane pisicile afara pe timpul noptii.

 *CiocCioc*

 O bataie in usa m-a intrerupt din necititul cartii.

 - Jack! Deschide! strig eu la pereti aruncand cartea cat colo.

 Ma ridic si i-au cutitul ascutit de Jack in noaptea dinainte sa plece si deschid mormaind:

 - Om bun de nimic ce esti.

 In pragul usii s-a aratat o dihaie de om, cu o burta care n-ar fi incaput pe usa daca l-as pofti inauntru. Avea niste ochi mici care, parca, tremurau si o mustata stufoasa si neagra ca taciunele. Dupa ce mi-am revenit din socul vederii lui, am putut observa uniforma de politist care o purta.

 - Buna ziua domnisoara! Am venit sa cercetez padurea dupa ce niste locuitori ai satului au inceput sa vada umbre ciudate in padure. Este ciudat sa dau peste o persoana in aceasta casuta prapadita.

 Am incercat sa-mi abtin un cascat cat casa, si i-am aratat cel mai larg si tampit zambet al meu.

 - Cum se poate asa ceva? Eu si Jack locuim aici de o gramada de timp. Nu se poate sa nu ne fi observat prin oras. Nu e tocmai mare.

 - Si acest Jack este aici? intreaba politistul mustacios, studiindu-ma mult prea atent.

 M-am cutremurat intrebandu-ma ce ganduri are. Sigur nu erau unele prea placute pentru o minora ce locuieste singura in padure. Pe loc am luat hotararea de a nu mai astepta, si sa plec chiar in acel moment din locul acela stupid.

 - Din pacate nu. Este in oras sa cumpere de mancare pentru deseara. Stiti, este ziua mea! incerc sa par cat mai entuziasmata la ideea aceasta.

 - Ooo, pai la multi ani domnisoara!

 - Va multumesc din tot sufletul. As putea sa va pun o intrebare?

 - Desigur papusa.

 - Ce o sa fie? Fata sau baiat?

 - Ce..

Inainte sa poata termina ca are de spus, am scos cutitul de la spate si i-am spintecat burta, intrebandu-ma ce se afla acolo. Dar spre dezamagirea mea, aceasta sa dezumflat exact ca un balon. Cu chipul rece si plin de dezamagire, l-am disecat putin pana a ajuns sa fie doar o gramada de carne pe care am impinso cu piciorul de pe prag.

 M-am intors in casa de unde am umplut un rucsac cu lucrurile mele si am lasat un bilet pe canapea pentru Jack ca sa-l enervez ca nu s-a mai intors.

 La cateva minute dupa aceea ma plimbam prin padure, cu rucsacul in spate, si cu hainele patate cu sange fredonand: Happy Birthday Hioshi, intr-un mod macabru.

_________________
Semnat,
    Akira.

avatar
xAkira

Mesaje : 99
Data de inscriere : 06/11/2013
Varsta : 21
Localizare : Bucuresti, dupa Apocalipsa

Sus In jos

Re: Hai sa ne jucam.

Mesaj Scris de Dellz. la data de 9/11/2013, 15:19

Micul frigider, e trista treaba pt hioshi! Smile)
Foarte interesant nu am ce zice, e bine tehnoredactat, imi palce mult. Eu tin foarte mult la aspectul asta.
Felicitari, mi-ai captat atentia intr-0un mod placut!
xoxo

_________________
avatar
Dellz.

Mesaje : 89
Data de inscriere : 06/11/2013
Varsta : 22
Localizare : Sugar Island

http://twinkle-tears.tumblr.com/

Sus In jos

Re: Hai sa ne jucam.

Mesaj Scris de xAkira la data de 9/11/2013, 15:38

Yeah, ma bucur sa-ti place inceputul, mai departe mi-a iesit un dezastru ^^ deci pregateste-te >Smile

_________________
Semnat,
    Akira.

avatar
xAkira

Mesaje : 99
Data de inscriere : 06/11/2013
Varsta : 21
Localizare : Bucuresti, dupa Apocalipsa

Sus In jos

Re: Hai sa ne jucam.

Mesaj Scris de xAkira la data de 16/11/2013, 14:51

Yeah, stiu ca postez tot dupa mine, dar daca n-a comentat nimeni....Nu e vina mea!!


!!Atentie!! capitolele devin din ce in ce mai dezastroase!!


 Nu mi-a luat mai mult de doua saptamani pana sa ajung intr-o padure foarte indepartata de meleagurile mele. In drum am lasat o urma rosie de distrugeri si omoruri, care se opreau brusc la sute de kilometri distanta si stiu sigur ca Jack isi va da seama ca eu am fost, daca se va intoarce vreodata acasa.

 M-am lasat langa un rau de munte, unde am inceput sa-mi curat hainele de sange. Ma simteam ciudat ca stateam acoperita doar cu o patura subtire in mijlocul padurii care roia de animale.

 M-am cutremurat o data inainte sa arunc hainele pe niste crengi pentru a se usca.
  Era foarte cald afara pentru sfarsitul toamnei asa ca m-am intins pe iarba, la umbra si am adormit imediat, ascultat plansul pasarilor.
  L-am visat din nou pe Jack. Lucru care se intampla cam o data la 3 nopti de cand el a plecat.
  De fiecare data el ma gonea sa-i fac treburile murdare. Sa omor pe cineva, sa ma intalnesc cu oameni dubiosi ca sa-i duc nu stiu ce pachete, sa fac curatenie in casa.... exact cum era inainte sa plece. Doar ca in visele mele nu puteam riposta sa-i dau cu matura in cap si sa-l alerg prin padure in miez de noapte. Lucruri obisnuite pentru noi.
  Un chitait mi-a intrerupt frumosul meu vis in care  ma pregateam cu greu sa arunc un cutit in capul lui.
  Am deschis cu greu ochii ca sa dau de o veverita prapadita care ma gadila cu mustatile ei. De nervi am ridicat mana si am prinso. Am inceput sa strang din ce in ce mai tare pana a ramas moale ca o jucarie. Inainte ca sangele ei sa apuce si mi se scurga mai jos de cot, am aruncato cat colo.
  M-am ridicat in capul oaselor cu patura cazand de pe mine. Dintr-o data m-a apucat frigul si mi-am strans mainile in jurul corpului.
  Cerul se intunecase, iar vantul a inceput sa bata facand crengile sa se legene periculos de mult. Si mai ales incercand sa-mi zmulga hainele de la uscat.
  Le-am prins la timp, inainte de a fi zburate de vant.
  Se apropia o furtuna mare, iar eu abia mi-am tras hainele pe mine.
  Simteam picuri reci ce cadeau din cer. Nu incepuse asa-zisa furtuna, era doar un avertisment pentru a pleca de acolo de urgenta.
  Atunci un fulger si-a facut loc printre nori pana la pomul sub care statusem eu.
  Inainte sa fug spre centru padurii am mai aruncat o privire la trupul inert al veveritei care fumega usor de la fulger.
  Mai ca ma simteam vinovata. Ea n-a vrut decat sa ma avertizeze sa plec cat mai repede din acel loc periculos.
  Eh, oricum animalele pradatoare ar fi ucis-o ele. Intr-un mod mai sadic si sangeros. Practic, i-am facut un bine. Ar trebui sa-mi multumeasca ca am ucis-o.

_________________
Semnat,
    Akira.

avatar
xAkira

Mesaje : 99
Data de inscriere : 06/11/2013
Varsta : 21
Localizare : Bucuresti, dupa Apocalipsa

Sus In jos

Re: Hai sa ne jucam.

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum